Breathe Your Way into Yoga

Sunt puține lucruri rămase nespuse sau nescrise, necatalogate sau neclarificate într-o practică veche de milenii cum este yoga. Și totuși, eu vreau sa vă scriu. Am stat și m-am întrebat - de ce? Adică ce aș putea spune eu în plus? Și atunci mi-am dat seama că eu nu vreau să vă povestesc ce a mai fost deja spus, pentru că ceea ce a mai fost spus sau scris se bazează pe experiența altora.
Eu am experiența mea. Și tu pe a ta, și tot asa. Iar asta face ca poveștile noastre, alea personale și neîmbibate cu know-how din cărți, să poarte valoarea unicității și autenticității.

Să luăm acum începuturile experienței mele cu practica de yoga. Am inceput sa practic yoga pentru ca aveam probleme cu sistemul limfatic si cu drenarea limfei. Îmi doream să nu mai mi se umfle picioarele cu 1 - 2 cm de dimineața până seara și dacă puteam obține asta făcând o practică ce știam clar că are o componentă spirituală, combinația era pur și simplu irezistibilă. Așa că m-am apucat.
Importanța respirației îmi era cunoscută din alte practici. Însă niciodată până atunci nu îmi pusesem problema să folosesc respirația ca pe o metodă de conectare la corp. Dacă yoga mi-a oferit ceva, atunci mi-a oferit un sistem extrem de simplu de a intra în starea de meditație.

Ce înseamnă meditația?
Asta e o întrebare cheie. Chiar cred că nu e ușor să înțelegi ce este meditația. După ani de practică și căutări, am reușit să definesc starea care la mine se numește meditație: o minte fără gânduri și bruiaje, concentrarea energiilor mele în mine (și nu împrăștiate în tot felul de gânduri, proiecții, griji) și pace interioară.
12516266_10154112841327491_552697268_n

Revenind la yoga, am descoperit – și destul de rapid – că sincronizând respirația profundă de tip Ujjayi cu mișcările din asanele de Ashtanga Yoga, reușesc să meditez în mișcare. Practic, concentrându-mi mintea pe mișcarea ritmică a respirației, coordonată cu fiecare mișcare a corpului (dacă nu știați, vă spun eu acum: la yoga se numără), am reușit să creez un continuum magic între minte și corp, iar legătura dintre ele, catalizatorul, este respirația.

Arta respirației în yoga se numește Pranayama. Ea a fost descrisă de foarte timpuriu, pentru că sunt mulți aceia care au descoperit ce minune se poate întâmpla când știi să respiri și să îți miști corpul. Mai mult decât în orice altă situație, în timpul meditației în mișcare simt că sunt în armonie cu tot ce ne înconjoară, că liniștea minții mă deschide către tot și că ființa poate să se curețe, să se vindece, să aibă parte de conștientizări și de atâtea alte experiențe minunate.

Așa că data viitoare când faceți yoga, schimbați un pic abordarea. Nu vă mai gândiți că faceți un set de exerciții. Concentrați-vă mintea pe corp. Respirați. Sincronizați. Breathe your way into yoga.
Namaste!

Comments are closed.